“Cum te sinucizi dacă eşti câine?”

… se întreba ea, plimbându-se aiurea pe străzi. Un frig ce-i măcina oasele şi un întuneric ce o făcea să vorbească de una singură. Nu-i era teamă, dar gândurile venite în avalanşă îi mai distrăgeau atenţia de la drum. “Ca om e simplu să renunţi la viaţă. Ai atâtea alternative. Poţi face rost de o [...]

Şah mat

Un vârtej de senzaţii sculptau în sufletul lui imaginea unei sfinte. O imagine fină, în sidef, cu linii subţiri, rezultat al îndemânării unui maestru al daltei. Uşor, uşor, imaginea devenea uşor neclară. Ici, colo, albul devenea gălbui, apoi portocaliu, un roz aprins şi, în cele din urmă, sângeriu. Sfânta lui picura sânge. Prin canalele lacrimale [...]

Întrebări retorice

Ce poţi face gândurilor care se îngrămădesc într-un colţ al minţii şi iau liftul spre suflet înveninându-l cu încurcătura ideilor stoarse din trupurile lor bolnăvicioase? Ce poţi face veninului galben ce se scurge încet, dar sigur către inimă? Ce poţi face cangrenei ce cuprinde fiecare celulă?

Şi fulgii de nea pot iubi

Acum, când era pe moarte, încerca să-şi amintească cum începuse totul. O alesese pe ea din milioane de alte chipuri. Din mii de alte fete. De ce oare o făcuse? Cu o ultimă forţare revăzu totul parcă ar fi scos imaginile din cutiuţa prăfuită a amintirilor, deşi totul fusese numărat în clipe. Într-o clipă se [...]

Festin intelectual

Micuţ, plăpând, flămând de lumină, sufletul s-a născut. A intrat într-un trup. A început să simtă. Dar… a vrut mai mult. Mult prea mult. Aşa că a gustat şi din întuneric. Apoi, s-a mântuit temporar prin lumină. Şi-a găsit dorinţa împlinirii scopului. Aşa s-a apucat să scrie. Şi nu se va opri până la următoarea [...]

Praf, sânge şi un trandafir

Păşind printre cioburile vieţii trecute, sufletul se înţepă în spinii trandafirului prăfuit, aruncat în colb secolul trecut. Şi înţepându-se a început a sângera. Privind spre cer şi-a jurat că nu va mai înceta nicicând să sângereze. A mers mai departe, mândru de rană şi de cărarea picurată ce pornea din ea.

Dorinţe cu gust de zăpadă

Aş ieşi afară, când luna îmi zâmbeşte, iar stelele mă mângâie cu lumină. M-aş acoperi cu o pătură de zăpadă, mi-aş freca pleoapele, apoi pupilele cu zăpadă şi aş topi puţină şi pe cerul gurii. Zăpada mi-ar ţine de cald, m-ar alinta, mi-ar şopti cuvinte adânci. Apoi aş închide ochii şi mi-aş imagina tot ce [...]

Pilda umbrei şi a copacului său

Umbra copacului se aplecă tristă. Îi era dor de el. Se născuseră amândoi deodată. Mama-copac şi mama-umbră au trecut în acelaşi timp prin chinurile facerii. Asta era procedura. Fiecărui copac îi corespunde câte o umbră. Umbra lui. Dar, câteodată, mai ales în ultima vreme, umbrele sunt cele care rămân fără copaci. Fără cei cărora le-au [...]

Căutare oarbă

Pusă pe gânduri, fata mergea singură prin noaptea luminată de luna plină. Se gândea de altfel de ani buni. De când era încă o fetiţă, ea se gândea. Suferise multe, dar nu asta era important. Căutase iubirea. A primit frânturi, dar nu îi era suficient. Acum căuta ceva, dar nu era sigură ce. Mergea în [...]

Istorioară despre un zmeu şi copilărie

L-a făcut cu atâta dragoste. Din nimic a apărut el. Frumosul de el! A lipit pânza pe stinghii şi l-a născut din nimic. Acum sunt prieteni nedespărţiţi. Unde merge el trebuie neapărat să meargă şi copilul său zmeul. Un copil cu un copil. Atât de mult îşi iubeşte creaţia. În ziua aceea însă, zmeul s-a [...]